Something Something Gonzo...

Sa nu credeti ca v-am lasat de izbeliste sau ca m-am plictisit. Ideile inca mi se invart in cap, dar mi se pare ca am ramas fara subiecte din viata cotidiana, pe toate planurile. Udrea a mai crosetat un ciorapel in timp ce se balacareste cu comisiile, ni s-a dezvaluit "Cosa Nostra" din spatele familiei Basescu, zis Don Marinare, undeva in Romania alte 200 de persoane incep sa horcaie si sunt bagati la sectia Boli Infectioase si minciunile curg garla in privinta economiei, plan pe care noi ne uitam inghitind in sec la Germania si Franta care au iesit din criza, in timp ce noi scoatem imprumuturi cu lopata, disponibilizam bugetari, taiem 10 bani din salariile ministrilor si mai infulecam o shaorma la reducere.

Nu, imi cer scuze, eu nu pot sa scriu despre asa ceva. Pana si la circ, din repertoriul uzat al artistilor, mai scoate capul cate o schema care smulge aplauze de la public. O chestie interesanta pe care am citit-o azi este ca Yahoo! si Google se lupta in motoare de cautare cu Bing-ul Microsoft (asta e pe principiul: in sabii vrei sa ne luptam, in sosete sa ne mirosim sau in motoare sa ne cautam?). Si ce metoda mai buna de a-ti face rost de utilizatori decat sa te bagi la araboci? Aliatii perfecti pentru un razboi la nivel tehnologic si informational. Yahoo! a anuntat ca a preluat principalul serviciu de mail-ing si messenger din lumea araba. Vedeti, chestia asta nu o pot intelege. Occidentul s-a chinuit si se chinuie sa indeparteze cosmarul oriental, arabic, le-au luat jucariile atomice, i-au bombardat, s-au bagat in religia lor, le-au furat covorasele de rugaciune, au tras in razboiul contra Jihadului tari pentru care conflictul era cea mai mica dintre probleme si, dupa toate acestea, la ofera servicii de mail si messenger? "Abdul, ia trimite-i un mail la Jafarajah cu situatia Kalashnikovurilor. Asigura-te ca atasezi si niste poze cu dusmanii infideli si melodia pentru Mohamed!" Nu am nimic cu popoarele arabe, le respect cultura, dar ipocrizia de care dau dovada americanii este de neimaginat. De abia astept sa il aud pe Obama cum se plange ca planul lui Bush de a-si gasi asociatul...pardon, dusmanul Bin Laden se duce naibii si in mandatul lui. Pai, acum ca Yahoo! a rezolvat problema, sa dea un search pe Google sau sa ii dea un "buzz" pe net, poate il gaseste. Asta in speranta ca W. ii va zice parola de la contul Yahoo! Messenger. Pana atunci, noi ne pierdem in minusculitate si in soaptele ce o urmeaza, ne inchinam la Mohamezii nostrii de la Cotroceniul cel Sfant si ne mai logam a x-a oara pe "mess". Allah Akbar!

Voi lipsi 2 zile; desi imi prieste aerul din blogosfera, ma indrept catre munti for a little real-life fresh air! Godspeed!

Orange acuza Vodafone si Cosmote de publicitate TV inselatoare. CNA blocheaza difuzarea a doua spoturi Vodafone

Articolul acesta este inca o dovada ca nu numai cei din afara ne considera prosti, ci pana si noi am ajuns sa ne luam de fraieri. Intr-o incercare de discreditare, poate, sau doar ca sa se dea scule, cei de la Orange si Cosmote au reclamat Vodafone pentru publicitate inselatoare. Detaliile de ordin tehnic nu ma prea intereseaza, sunt client VF de ceva timp si pentru convorbiri telefonice si sms-uri nu m-am deranjat sa ma uit printre randurile reclamelor. Totusi, as vrea sa subliniez faptul ca cei de la VF, din dorinta de a face niste spoturi publicitare cu atractie la clientii majoritari ai retelei, si anume tinerii cu cartele de 4 euro folosite pentru bip-uri si mesaje catre "uby", au dat-o-n bara la marele fix. Cu prea mult avant s-au bagat in slang-ul adolescentin, in stereotipurile studentilor (tipa independenta care da lectii de viata colegilor de camera de sex masculin, neinitiati se pare in arta agatatului), fara sa se gandeasca ca romanul e circumspect si conspirationist din fire. Ca stai asa, domle, ca nu-i asa, pumnul in fata, "fraiere" se poate interpreta ca o teapa, ca, deh, toti stam cu pumnii sub nas. Altii probabil au inregistrat reclamele cu pricina si au zoom-uit ca sa vada si mamaie si tataie ce francmasonerii se petrec in josul ecranului, cu caractere minuscule.

Industria telefoniei mobile nu se diferentiaza cu nimic de restul domeniilor. Pradatorii *123# au stat la panda si au gasit momentul oportun sa incerce sa doboare colosul rosiatic. Cu siguranta, atacul nu a fost mortal, muscaturile au fost superficiale, cert este ca Orange si Cosmote nu se multumesc cu pozitia in lantul trofic si se baga pe siretlicuri si back-door opportunities. Revenind la publicitate, reclamele intra pe fagasul normal: adresate celor care "ragaie cand dau duble" si care fac mici pe balconul apartamentului + cocalarii si pitipoancele cu telefoane de fite, cu abonamentul `al mai tare din oferta. Daca toata lumea s-a chinuit sa se ajunga pana aici, cu denunturi, Illuminati, conspiratii, macar VF si-a cerut scuzele de rigoare, cu explicatii evazive. Noi pana atunci continuam sa butonam si sa palavragim cu X si cu Y, indiferenti la scenariul apocaliptic cu caractere de 5. Ala da caracter!

Facem o pauza de la proza cu care v-am obisnuit si trecem la poezie, mai precis niste versuri pe care le-am scris acum ceva vreme, inspirat de cateva acorduri de chitara al unui prieten, acorduri foarte reusite care m-au indus in starea de a scrie aceste versuri:

ARMY BALLAD


Stomp, stomp, stomp, go the soldiers` boots
I feel so one of them, finding myself tied by roots
To the chewed up earth, to the dried up mud
Oh, we`re marching on a sea of forgiveness
Don`t blame us, we`re just God`s fallen angels
Lost among the world`s tumbling rocks
Men, present weapons!

Ahead of us is a smoking river of hate,
Where have we signed our souls?
The souls are gone, replaced by faith
Life never waits
For the forsaken.

A mouthful of dust churned through our heart
We wanted to be heroes, but we`re not
We`re just sparlking stars
That twinkle in the night`s light.
Strange paradox, even stranger ending
For men who thought they were though
But ended up crying.
Tears on paper, words for our beloved
Who have long forgotten us
As we`ve forgotten them
Memory deleted, same old, same old
Men, present broken souls!

Hold hands, be ashamed not
For our ending is boiling hot
And there`s no one to say goodbye to
Nothing to pray to,
Sweet bullet, sweet friend of mine…

Va las in acordurile grele si industriale ale Rammstein, cu melodia Rein, Raus. Exact melodia pentru sfarsitul de zi. Versurile va vor scoate din dubiu.

Record de sezon: 155.000 de turisti pe litoral, potrivit datelor IPJ Constanta. Cele mai aglomerate statiuni sunt Mamaia, Costinesti, Neptun-Olimp si Vama Veche.

Nu o sa cad in stereotipuri de genul: "record de prostie pe metru patrat" sau "cam multi neuroni singuratici intr-un singur loc" si nici nu o sa ma apuc sa descriu minunatul sat de vacanta din Mamaia. Nu, dar dezgustul care iti strica o vacanta, acela poate fi descris. Seamana cu senzatia de voma pe care o ai cand vezi cozile imense care se creaza la micile buticuri de gogosi "americane", bucati de aluat saturate de ulei si cu topping scarbos adaugat pentru efect. Sigur, e decizia fiecaruia ce otrava vrea sa isi bage in sistem, dar e mult mai trist sa vezi oamenii care stau la acele randuri. De regula, sunt familiile cu un singur membru cu carte de munca, si anume tatal, care munceste tot anul pentru a-si duce sotia imbatranita inainte de vreme (spre dezamagirea tipului, care nu s-a uitat mai bine la mama respectivei, ca sa stie ce clavar il asteapta) si copiii grasi si mucosi la mare. Tot de regula e si faptul ca tatal isi va duce familia la "impinge-tava", unde el mereu isi va comanda ceafa de porc cu cartofi prajiti, ea mereu isi va comanda ceva usor pentru stomac si bun pentru cura ei de slabire-mici, iar copiii isi vor ingropa nasurile in gogosile sus-mentionate, molfaind fericiti si indiferenti la privirile scarbite, ale mele, ale tale, al voastre, ale noastre.

Evident, nu inseamna ca dintre toti cei care au stabilit recordul de turisti, nu exista oameni care au venit pentru a se bucura de briza marii, pentru a savura o bere aleasa la momentul potrivit, bauta cu masura, pentru a absoarbe razele soarelui. Sunt sigur ca sunt multi oameni care detesta shawoermeriile,shaurmeriile, shawirmeriile si toate derivatele, detesta sa calce mereu in mucuri de tigara si pahare de plastic cand se plimba pe plaja si detesta sa le intre un cotor de mar in fund cand, asezati langa persoana iubita, isi jura credinta vesnica, dar acestia se pierd intr-o mare de oameni necivilizati, intr-o mare de scarpinat pe burta, intr-o mare de porumb fiert si copt si, in fine, intr-o mare de alge aflate in simbioza cu badoagele, pungile de seminte si excrementele ce strica un peisaj atat de frumos. Suna destul de "self-destructive" ce voi spune, dar, sa stiti, alte tari ar fi meritat o iesire la mare, batrana Mare Neagra ar fi meritat sa aiba alti vizitatori decat romanii nostrii. Va dati seama ce stupoare ar fi pe fata lui Ovidiu daca, scriind "Tristele" pe malul marii, in exil, un cocean ar fi zburat pe pergamentele lui sau poate s-ar fi taiat intr-o cutie de bere si ar fi sangerat pana la deces?

Doamne apara-ne. A stiut Ovidiu de ce tocmai aici a scris opera lui. Triste sunt fetele noastre, cei care vad dincolo de fumul gratarelor si aud dincolo de sfaraitul micilor si de zgomotul ski-jeturile si manelelor si simt dincolo de mirosurile de buda publica, de crema de plaja si namol de Techirghiol, noi cei care inca mai avem puterea sa numim Litoralul Marii Negre un loc de vacanta si odihna...

Cam asa e starea tarii in momentele astea, ca sa nu fiu pesimist. Totusi, e bine ca oamenii din politica isi apuca sculele in ultima vreme: Boc-Poc si-a luat coasa in mana ( nu e un pic cam mic sa fie The Reaper? Nu va lasati inselati de statura in miniatura a prim-ministrului, el scoate sufletul din noi la ora actuala), iar Base se pare ca strange bine de schimbatorul de viteze, frecandu-l de mama focului cu gandul la... tractoarele pe care le vom exporta in Egipt. Pana acum, nimic neobisnuit. Ati zice ca, domle, politicienii se ocupa de agricultura, de tarani, de terenurile pline cu floarea-soarelui, porumb si grau, cand, defapt, ei sunt crop-circles-urile Romaniei. Apar din neant, toata lumea le admira si apoi toti pleaca acasa dandu-si seama ca sunt doar farse ieftine.

Baselul ne arata cat de falnic s-a cocotat el pe acel utilaj. Dintre cate am vazut, nu a pornit la prima cheie. De altfel, nici Romania nu a pornit la prima cheie. E ciudat cum incepem sa ne asemanam cu tot felul de obiecte uzuale. Astazi suntem un tractor mare si rosu; cel din imagine are si copertina ca sa fereasca ceafa presedintelui de soarele dogoritor si sa aiba rol de paravan pentru hotiile de la noi, ca tot ne asemanam cu tractorasul. Interesant este ca Basescu incearca sa prinda ultimul...tractor catre salvare. Observati cum trece de la euforie-momentul cand tractorul porneste, la tristete-efemerul mandat. Sa intelegem din asta ca isi va lua sepcuta si va pleca catre Egipt calare pe un cal..., pardon, utilaj inaripat? Poate sa fie masinaria cat de buna, conteaza cine o conduce. Poate sa fie tractorul cat de nou, tot se ineaca motorul cu Base la volan. Raman doua semne. Unul de exclamare: Tara nu numai ca e la relanti, dar bate inspre marche arrier! Si unul de intrebare: Stie careva sa conduca?